marți, 12 mai 2015

Astazi cand norii deasupra-mi s-au adunat/ Cerul si pamantul mirosea a furtuna/ Stropii cadeau in cadenta pe zidurile darapanate ale inimii mele/ Asteptam sa dispara decorul funest al furtunii si ma gandeam/ Ca ploaia vine din locuri indepartate ca sa purifice/ Carnea pamantului de pacatul adamic/ Din tenebrele abisului ezplodeaza o liniste celesta/ Si-n tumultul serii ma intreb daca a mai ramas ceva din zilele infime de ieri./Poate doar un zambet pueril/ Pe care il compun intr-un vers de resemnare./ Evadez din gandurile mele abstracte/Si pe fasii de lumina ma inalt si ma inalt/ Pana cand nu mai ramane nimic din locul realitatii mele/ Pana cand nu mai ramane nimic din trupul frivol al lumii/ Exista realitati mai calde/ Unde minciuna n-are glas/Nici rautatea chip/ Eu ma odihnesc la umbra culorilor de primavara/ Facand pace intre ganduri

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu