luni, 23 septembrie 2013

Toamna

E toamna si ploua cu frunze si cu stropi de rugina/ E vremea umbrelelor, a chipurilor fara nume/ E vremea ochilor goi si nostalgici/ A sufletelor scufundate in tristete si in visare./ E toamna si ploua cu noroi si cu lacrimi / E vremea pasarilor calatoare/ Pe a caror pene imi scriu iubirile toate/ Aripile voastre, scrisorile mele secrete!/ E toamna si ploua cu cenusa si lumina/ E vremea in care vantul ingenuncheaza copaci fara vesminte/ Iar pe marginea inimii mele cresc noaptea/ Cioburi de lumina...

luni, 9 septembrie 2013

Astazi sageata lui Eros mi-a strapuns pieptul/ O! ce dulce durere/ Din propria inertie inima se inalta/ Exaltata de-o iubire prea transparenta, fara gust si fara miros./ Astazi, mai putin ca oricand nu-mi pasa/ Dincolo de extaz ce va fi.../ Astazi, mai mult ca oricand iubirea nu-i o floare efemera/ Care isi pierde frumusetea odata cu zborul petalelor sale./ Astazi simt fiorul iubirilor scrise in carti si despre care altii doar canta./ Astazi, doar astazi...

duminică, 11 august 2013

De-ati sti

De-ati sti ce lungi sunt noptile in care                                                                                                             N-adorm, nu plang si nu visez                                                                                                                       Iar din tavan coboara Moartea                                                                                                                        In chip de inger pamantean                                                                                                                           De-ati sti ce triste-s orele tarzii                                                                                                                       Gem inchise in ceasul lor de sticla                                                                                                                   Si-n plamanii mei se-ntoarce mai rece ca altadata                                                                                           Aerul singuratatii mele.                                                                                                                               De-ati sti ca in zugraveala peretilor mei                                                                                                           Se ascund siluete albe si negre,                                                                                                                     N-am nici scarba, nici groaza de ele                                                                                                               Nici dorinta de-a pleca sau de-a ramane.                                                                                                         De-ati sti ca pe buze-mi se-asterne tacerea                                                                                                     Neimplinitelor mele iubiri,                                                                                                                               Si-n zborul aripilor fara pene                                                                                                                           Se pierde tineretea mea...

joi, 27 iunie 2013

Eu voi pleca

         Lasati-ma sa-l iubesc pe cel pe care am ales sa-l iubesc,                                                                              Voi, cele care il iubiti                                                                                                                                    Vreau sa-i pipai  inima                                                                                                                                  De care ma simt vesnic legata.                                                                                                                      Eu voi pleca, dar pana atunci                                                                                                                        Lasati-ma sa-l iubesc                                                                                                                                    Chiar daca biciul neinduplecat al furiei voastre                                                                                              De o mie de ori ma va atinge,                                                                                                                        Lasandu-mi pielea crestata de multele-i lovituri!                                                                                            Imi voi revarsa toata dragostea asupra lui                                                                                                      Pana cand voi deveni un rau secat                                                                                                                Pe marginea caruia el s-a racorit de atatea ori.                                                                                              Eu voi pleca, dar pana atunci                                                                                                                        Lasati-ma sa va invat, in lipsa mea sa-l iubiti                                                                                                  Cu o iubire pe care doar eu o cunosc.                                                                                                          Eu curand voi pleca...                                                                                                                                  Pasii mei vor uita urma pasilor lui...                                                                                                                Imi va ramane in clipele singuratatii mele                                                                                                        Sa-i contemplu chipul in cerul serii                                                                                                                Si-n roua multelor dimineti                                                                                                                            Sa-i zidesc amintirea                                                                                                                                    Ca pe o dovada a intregii mele iubiri                    

vineri, 7 iunie 2013

Moartea inimii

                                   Lasati-ma sa-mi simt fiecare durere,                                                                                                             Sa-mi ating fiecare rana,                                                                                                                              Sa-mi ingrijesc propriul trup                                                                                                                          Si sangele amestecat cu otrava sa-l scuip!                                                                                                    Lasati-ma sa invat sa traiesc si sa mor.                                                                                                          Lasati-mi ochii sa se obisnuiasca in bezna                                                                                                      Pentru ca moartea-i doar bezna!                                                                                                                  Cine a spus ca lumina va tasni din intuneric?                                                                                                   Lasati-ma singur!                                                                                                                                         Eu vreau sa masor spatiul dintre trupul si sufletul meu,                                                                                   Vreau sa caut adanc in carne dupa inima mea                                                                                               Si sa-i cer iertare, da, sa-i cer iertare!                                                                                                          Cand s-a indragostit i-am interzis sa iubeasca...                                                                                             Acum moare in clipa ultimului apus                                                                                                               Reflectandu-se in lacrimile cerului ei.                                                                                                             Eu sunt mormantul inimii mele!                                                                                                                     Imbracati-mi trupul cu flori de camp...                                                                                                           Ea a iubit macii...                                                                                                                                         A iubit orhideea...                                                                                                                                         A iubit iasomia...                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

vineri, 31 mai 2013

Eu nu-mi ascund Credinta

                       Eu nu-mi ascund Credinta!                                                                                                                        Pentru ca la rascrucile vietii mele                                                                                                                            Iubirea si Ura,                                                                                                                                              Intelepciunea si Nebunia                                                                                                                    S-au intalnit adesea, purtand razboaie colosale.                                                                                                        Unde e Pacea? a strigat cu disperare Disperarea!                                                                              Ochii mi-au spus c-o vor gasi,                                                                                                                       Mainile mi-au spus c-o vor sadi ca pe o floare in mine                                                                                   Pentru ca eu sunt pamantul in care s-a nascut Speranta,                                                                                 Speranta de-a crede in ce ochii nu vad!                                                                                                                    Pacea e rara,                                                                                                                                                E o floare rara!                                                                                                                                  Iar daca Slabiciunea firii omenesti vreodata                                                                                                  Imi va cutremura Credinta si-o voi pierde                                                                                                      Eu voi ramane in praf ingenunchiindu-mi inima                                                                                              Pana cand Credinta se va intoarce la mine                                                                                                    Sau pana cand Fulgerul lui Dumnezeu imi va curma viata.                                                                              Nu-mi calcati Credinta sub talpile voastre nimicitoare,                                                                                               Lasati-ma sa cred,                                                                                                                                       In ceea ce voi nu credeti!                                                                                                                             Eu nu-mi ascund Credinta!                                                                

duminică, 26 mai 2013

Noapte alb-negru

                                                  Te-am intalnit intr-o noapte alb-negru                                                                                                           Eu impleteam cununi din visuri efemere                                                                                                         Tu din pulbere de stele pictai chipul Uitarii...                                                                                                 M-ai invatat sa iubesc in pasi de tango!                                                                                                        La marginea orasului tarmul marii ne cheama                                                                                                Sa ne-ntoarcem inapoi in locul                                                                                                                      Unde prima oara ne-am sarutat,                                                                                                                    In locul in care ne privea frumoasa Casiopeea!                                                                                                                                                                                                                                                                  Intr-un colt de lume tremura salbatica luna                                                                                                    Dintr-un cer in altul se preumbla                                                                                                                    Nelinistita, ca o inima imbatata de amor.                                                                                                        Pamantul sub ea, sarmanul, suspina de doruri nepurtate.                                                                                Pentru ultima oara,aproape moarte, aripile iubirii                                                                                            Ne inalta trupurile diafane intr-o explozie universala de culori.                                                                        Noi, intr-o tacere mormantala                                                                                                                      Stam zid intre lumina si tenebra!